Săptămîna Națională a Securității Chimice

Substantele organice ce dauneaza sanatatii

Stim, deja,ca chimia organica are un rol destul de important in viata noastra de zi cu zi si ca s-au descoperit multe substante care ne usureaza viata. Insa se cunoaste o lista nu mica de substante organice care aduc daune corpului si sanatatii noastre. As vrea sa va aduc la cunostinta citeva dintre ele, care ar fi cele mai cancerigene si periculoase pentru organism: triclosanul, acroleina, fromaldehida, fenolii, ftalatii si parabenii. As vrea sa va propun o lista de produsele in care puteti gasi aceste substante, si sa va sugerezi sa va feriti de ele, deoarece toate duc la boli incurabile, cum ar fi cancerul. Deoarece saptamina aceasta s-a declarat a fi Saptamina Nationala a Securitatii Chimice, sintem foarte interesati de a va informa si de a va preveni.

Triclosanul- substanţa antibacteriană, care a fost dezvoltată în anii ’60 pentru a preveni infecţiile antibacteriene din spitale, a fost încorporată în aproape orice produs de acest gen, de la săpunul de mâini şi până la pastă de dinţi şi apă de gură. Totusi, in ultimii ani, cercetatorii stiintifici au descoperit ca aceasta substanta produce diferite daune, cum ar fi : perturbari ale sistemului endocrin, impiedica hormonul tiroidian sa functioneze normal, penetreaza pielea si patrunde in fluxul sangvin mult mai usor decit se credea pina acum. Desi, triclosanul este un bun antiseptic, ar trebui sa reducem semnificativ utilizarea lui in produsele antibacteriene.

Acroleina- substanţă toxică insidioasă, care în timp poate face adevărate ravagii în organismul uman. O putem intilni in alimentele prajite si pesmetii sarati, care sint iubiti de adolescentii in ziua de azi. Acroleina are un puternic iritant pulmonar si digestiv. Ea devine intr-adevar periculoasa cind patrunde in singe prin absorbtie pulmonara, dar mai ales pe cale digestiva in umra consumului de prajeli. Acesta substanta este citotoxica si neurotoxica. Insa nu putem observa afectiunile ei dezastruase de indata ce consumam astfel de produse, ele isi fac aparitia peste o periada mai indelungata de timp. Acroleina provoaca daune cum ar fi: cistita hemorahica, depresia, ciroza, scleroza multipla. De asemenea, are efecte cancerigene si mutagene care au fost in repetate rinduri demonstrat. 

Formaldehida- este un gaz incolor cu miros înțepător. Ea rezultă din arderea materialelor conținătoare de carbon. Poate fi găsită în focuri forestiere, în eșapamentul automobilelor,  în fum de tigara si oje de unghii. Cantități mici de formaldehidă sunt produse de metabolismul multor organisme, inclusiv de cel al omului. Formaldehida se foloseste la fabricarea echipamentelor sportive, a medicamentelor, a alimentelor, a incaltamintei si a produselor textile. Acesta substanta este considerata cancerigena potrivit Comunicatului de presă nr. 153 din 15 iunie 2007 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.), deoarece toxicitatea ei asupra omului este la un nivel ridicat. Daunele provoacate de formaldehida sint: cancerul rinofaringian, cancerul foselor nazale si al sinusurilor fetei si indicatii puternice dar nu suficiente pentru leucemie.

Fenolii- cristale ascutite si incolore, care la contact cu aerul, din cauza oxidarii, se inrozovesc, care duca la formarea de substante colorate. Acesta substanta organica se gaseste in apa de fintina, in medicamente, in antiseptice si in pesticide. Fenolii sint de un grad inalt de toxicitate, de aceea la patrunderea lor pe piele, raspindindu-se repede, ei, in citeva minute, afecteaza tesutul cerebral. La inceput, este o simulare a senzatiei de euforie, dupa care paralizarea centrului respirator. Chiar si in cantitati mici, fenolii provoaca tuse, dureri de cap, ameteli, greata, oboseala. Cazuri grave de intoxicatie cu aceste substante sint caracterizate de inconstiinta, cianoza, greutati si dificultati in  capacitatea de a respira, senzatii de amorteala a corneei, puls abia perceput, iar uneori si convulsii.

Parabenii- sunt ingrediente frecvent intalnite in componenta produselor cosmetice. Parabenii sunt utilizat destul de mult in produsele de ingrijire personala, intrucat sunt ieftini si eficienti. Dupa mai multe cercetari, s-a constatat ca parabenii provoaca daune grave consumatorilor de produse cosmetice ce au in compozitia sa aceasta substanta. Cancerul mamar este cea mai raspindita boala provocata de parabeni. Dupa mai multe experimente, s-a descoperit ca parabenii care au capacitatea de a imita esrtogenii au fost gasiti in tumorile de cancer mamar. Se stie ca in cantitati mici produsele cosmetice nu provoaca daune, inca ar trebui sa fim mai precauti si sa avem in trusa noastra produse naturale, cum ar fi: oregano,cimbrul, rozmarinul, radacina de gentiana, extractul de seminte de grapefruit, uleiul de levantica. Toate aceste produse bio cosmetice sint recomandate de a fi pastrate in frigider. 

Rolul chimiei organice in viaţa cotidiană

Din toate timpurile, chimia a fost larg răspîndită în activitatea omului. Încă în antichitate apăreau meșteșuguri la baza cărora se afla chimia, cum ar fi: dobîndirea metalelor, a sticlei, a obiectelor din ceramică.

Un rol importat îl are anume chimia organică. Unele substanţe organice îi sunt cunoscute omului zeci de ani, altele numai se studiaza, iar celelalte încă aşteptă rîndul său. Dar un lucru este sigur: chimia organică niciodată nu se va putea epuiza. Diversitatea ei se ascunde în natura ei.

Consider că este important să ştim că alimentele, îmbrăcămintea, încălțămintea, medicamentele, coloranţii, detalii de construcții, electrice, radiotehnice și TV, fibrele sintetice, materialele plastice, cauciucul şi explozivi – este doar o listă incompletă a ceea ce oferă chimia organică omului.

Concurînd cu însăşi natura, chimiştii-organici au sintezat diverse legături care dispun de proprietăţi necesare şi folositoare omului. Un exemplu ar fi coloranţii chimici care, după aspect  frumos şi diversitate, depăşesc cei naturali; un arsenal imens de produse medicamentoase care ajută la tratarea bolilor umane; produsele sintetice de curăţenie, detergenţii, cu care nu poate concura săpunul simplu şi multe altele. Toate aceste substanţe într-atît au pătruns în vieţile noastre, încît nici nu ne mai putem imagina viaţa fără ele.

Chimia oferă în mîinile omului oportunităţi şi puteri uriaşe, dar necesită o utilizare responsabilă şi competentă!

Chimia organică

      Printre elevii claselor liceale e arhicunoscută noțiunea de ”chimie organică”, dar nu toți îi știu semnificația.
Chimia organică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul structurii, proprietăților, reacțiilor de sinteză sau de descompunere a compușilor organici. Compușii organici sunt substanțe alcătuite în principal din carbon și hidrogen, dar pot conține și oxigen, azot, sulf, fosfor sau bor, precum și restul elementelor, dar în cantități mult mai mici.

Din istoria chimiei organice
Din punct de vedere istoric, prima substanță organică creată artificial a fost sintetizată de către Friedrich Wöhler în anul 1828. Prin distilarea uscată a oaselor, Woehler a obținut ureea.
Primul colorant chimic a fost negrul de anilină, obținut de William Henry Perkin în 1856.

Această ramură a chimiei curpinde o multitudine de substanțe organice, cu nume dintre cele mai variate, ce depind de nomenclatura compușilor organici și anumitor reguli. Cele mai cunoscute și cu importanță practică în viața de zi cu zi sunt: metanul, acetilena, benzenul, alcoolul etilic, acidul acetic, glucoza, fructoza. Și acestea sunt doar câteva din întreaga ”familie” a chimiei organice.

Putem vorbi ore-n șir despre acest subiect, dar  aceasta e doar o mică introducere în chimia organică.

P.S: de luni (21 octombrie) s-a început Săptămâna Națională a Securității Chimice. Respectiv, pe blogul nostru vor apărea și alte posturi privind proiecte și informații utile despre protecția personală.

Istoria Chimiei

Istoria chimiei începe încă din antichitate, când omul primitiv începe să transforme mediul înconjurător pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și continuă și în zilele noastre, când sunt descoperite o multitudine de noi materiale, necesare în toate domeniile de activitate.

 Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au început să studieze proprietățile fizice și chimice ale corpurilor din natură. Utilizarea focului a stat la baza apariției primelor noțiuni ale practicii chimice. Pregătirea hranei, olăritul, prelucrarea minereurilor și a metalelor rezultate, toate acestea au făcut pe om să observe cum substanțele se transformă rezultând altele noi, cu alte proprietăți.

       Alchimia a apărut  încă din antichitate, ea cunoaște o dezvoltare deosebită în Evul Mediu, când tot mai mulți credeau că este posibilă transformarea metalelor uzuale în aur, cu condiția utilizării unei substanțe cu puteri magice.